miercuri, 23 septembrie 2009

(h)ora exacta a Presedintilor....



De ceva vreme incoace am reusit sa inteleg cum sta treaba cu cei ce ne conduc destinele in plan politic...
Cum ajung dragii de ei sa se ia in serios si sa ii convinga si pe cei din jur ca investirea lor in functie e solutia problemelor celor multi si manipulabili...

Stiu prea bine ca-s tardive aceste urme firave de inteleptire ce imi dau ghionturi existentiale ...dar ma consolez la gandul ca lumina intelegerii (evident, partiale) e bine-venita oricand...chiar si mai tarziu decat niciodata...
Ma intreb daca pragmatismul imi aduce vreun folos in calitatea de umil cetatean al Romaniei... si tot eu imi raspund prin "da" ori "ba, in functie de situatie si de folosul cu pricina.
Daca este un folos cuvenit, prin "da".... iar daca e un folos necuvenit, prin"ba"...
Recitindu-ma pana aici imi dau seama cat sunt de ipocrit... de parca eu nu am furat sau nu am mintit niciodata.. sau nu o voi mai face de acum inainte... deh..Noi sa fim sanatosi...!
Uite asa realizez cat de mult au reusit sa ma dreseze anii de scoala si multele carti (ne)citite cu nesat...
Asaaa...si daca tot veni vorba despre foloase necuvenite, privesc fara patima la cei ce au fost, peste timp, ridicati la demnitatea de Presedinte al acestei biete tarisoare triste, pline de umor....
Cine i-a ridicat(?)...sau cum (?) ..., nu mai are rost sa ne straduim a intelege cine trage sforile din culisele scenei politice...Cine sunt Marii Papusari ? Eheee....
Timpul curge cu repeziciune, intotdeauna in defavoarea nostra si suntem pe cale sa facem o noua alegere, cat de curand !
Deci, n-avem ragaz !
A naibii fatalitate ...Hmm...
Tot ce stiu este ca si de data asta va iesi la fel de urat ca si in "casniciile "precedente...si asta pentru ca niciodata nu ne-am priceput sa luam decizii cu ajutorul organului destinat gandirii ...
Precum Cracanel al lui Nea' Iancu, pentru a "tzashpea" oara tradusi, de catre niste bufoni ce se impauneaza tocmai cu pretentia de a pune dragostea si respectul fata de tara, deasupra intereselor personale...asaaaa ...si marmota ...
Imi vine in minte melodia aia cantata in secolul trecut de catre Dalida..."parole..parole"...
Eheeee !!! ....Oftez cu subinteles la fel cum o facea si bunicul la vremea lui...
Batranul a asteptat pana in clipa mortii, intoarcerea americanilor ...Imi amintesc cum prin ochii mei de pici mucos, il admiram seara ,in taina,cum tragea cu urechea la "Vocea Americii"...si la "Shoparlitza" (precum obisnuia lumea sa numeasca codificat postul de radio"Europa Libera") ...si tot bombanea ceva despre Ceausescu si ciuma comunista ...
Eu, protejat de inocenta copilariei,nu intelegeam rostul tristetilor sale profunde ...si asta nu ca acum , ajuns la maturitate, as pretinde ca inteleg mare lucru din totata aceasta mascarada...

Bunica'miu s-a prapadit saracu' chiar in primvara lui '90 ...Impacat cu gandul ca asteptatea nu i-a fost in zadar, a plecat linistit catre cele vesnice..convins ca dreptatea a izbandit in cele din urma... Vorba lu' Tamango " ...Intotdeuna, la sfarsit, binili invinge ! "
Intre timp si tatal meu s-a retras in lumea celor tihniti...
Cand ma voi reintalni cu ei,acolo...la locul cel cu verdeata, ma voi simti nevoit sa ii dezamagesc ....
Stiu sigur ca voi avea ragaz o vesnicie sa le povestesc in tihna despre cat de fain a fost regizata lovitura de stat...si ca totul a fost facut asa, la vrajeala, cat sa creada cei ce si-au pierdut rude si prieteni dragi, ca moartea lor nu a fost in zadar...ca pierderea lor a avut un rost maret si nicidecum nu au fost doar niste bieti figuranti intr-o mascarada transmisa in direct la tv.....Lovilutia din'89 imi aminteste continuu de "al doilea film de pe caseta" ...
Cei ce erau impatimiti de "video" pe vremea lui Ceashca vor intelege bine la ce ma refer...Ce mai tineri poate ca nu vor intelege si chiar e mai bine asa...Macar ei sa nu fi fost figuranti, cu timpul vietii lor, intr-o productie cinematografico-politica de mana a doua, regizata parca de Sergiu Nicolaescu.. (macar ei, cei tineri din ziua de azi, sa fie absolvitzi de portia de oribil din care trebuia sa ne infruptam zilnic, cu pofta, pe atunci...Nu-i bai,ca oribilitatea ne este servita cu polonicul si acum, mai poleita si mai imbarligata ca niciodata) ...Papa buun, dragi meseni !
...Si ca americanii aia de-i tot luada bunicul , sunt de toata jena mondiala...si ca uite,nici cainii democratiei nu umbla cu covrigi in coada , asa cum nici cotarlele comuniste nu o faceau... si ca se intelege clar cum ca ticalosia , minciuna si impostura au fost dintotdeauna surori bune ale oricarui regim poilitic ce le-a cultivat..
Chiar !!! Oare sa fi existat vreodata un regim politico-administrativ, cat de cat corect ?...Am banuiala ca da,mai bunicule ! In zorii umanitatii...in matriarhat ....
Dar cine-s eu sa ii dau sfaturi bunicului ... ?
Si uite asa...din gest in gest...din vorba in vorba ...am ajuns sa imi masor timpul in felul meu...

Mi-am faurit un ceas care merge invers ... !!!
Da,chiar asa ...limbile-i se rotesc contrar asteptarii , punand parca la indoiala convingerea ca Timpul e o dimensiune lineara si de unic sens ...
Incerc sa conving orele sa se intoarca de unde au venit...
In locul cifrelor cu dispunere ortogonala am asezat cu drag, pe cadranul ceasului meu,chipurile presedintilor postlovituristi...sau..ma rog, deh... portretele presedintilor ce au contribuit la consolidarea democratiei din Romania ( cum ar zice un om cu minte)..
Momentul miezului zilei (sau miezului noptii ,dupa caz...) e figurat de chipul unui clown inca anonim...In curand il vom cunoaste numele cu totii (sau , Doamne fereste, il vom recunoaste...)
Cand cineva ma intreaba cat este ora , in loc de noua si un sfert, prefer sa-i spun ca este "Iliescu fara ...Basescu"...Daca limbile orologiului imi arata sase si un sfert ,eu raspund linistit ca e "Constantinescu si Basescu "... si tot asa ma amuz, sperand ca timpul se va intoarce la origini ... (evident, in sens metaforic)...
Poezie pura dom'le,nu alta...!
Daca pe la anu' imi rasar iar maselele de minte, promit sa nu ma mai mir...
Probabil ca ,peste cativa ani, as recapata si parul cel des si negru ca pana corbului ..macar in chip de podoaba capilara...
Aceta ar putea fi un semn ca trebuie sa pun ceva gologani la ciorap pentru vremurile viitoare (sau trecute,nu mai stiu sigur) la care conditia de nou nascut ar impune utilizarea pampersilor ...Poate ca voi redeveni din ce in ce mai mic...mai fericit, mai nestiutor si mai neindemanatic....
Pana cand ,intr-o buna zi, as disparea in pantecele mamei...mele.
Asta ar fi chiar... SOLUTIA !!!
Nu mi-as mai aminti nimic din tot spectacolul aceastei lumi...
Poate doar ticaitul ceasornicului meu ar mai rasuna ...cand si cand...in sens invers... tac !...tic !...tac ! tic !....
Tac !